De ce semafoarele la sensuri giratorii au stârnit atâtea critici?
După doar două ore de funcționare, noul dispozitiv de gestionare a traficului din Sibiu a fost oprit, decizia fiind luată din cauza formării unor aglomerații uriașe care au paralizat zona centrală. Primăria se confruntă acum cu o situație delicată, deoarece investiția în acest sistem de semaforizare adaptivă, evaluată la aproximativ un milion de euro, a generat mai multe probleme decât soluții în primele momente.
Incidentul s-a produs luni, 6 octombrie, când, la ora zece dimineața, șoferii au observat modificări bruște în modul de dirijare a mașinilor prin cele două principale rotunjite ale municipiului.
În loc să circule liber, vehiculele au fost blocate de semnalizarea optică nou instalată, ceea ce a dus la acumularea rapidă a cozilor atât pe arterele principale, cât și pe drumurile secundare adiacente.
Situația a escaladat într-un interval de timp foarte scurt. După ce au trecut aproximativ două ore în care deplasarea prin oraș a devenit aproape imposibilă, forțele de ordine rutieră au intervenit, solicitând autorităților locale și centrului de monitorizare a fluxului să dezactiveze temporar semafoarele.
Contextul acestei crize este legat de un proiect complex care a început acum peste un an, când consiliul local a atribuit contractul pentru implementarea unei rețele inteligente de control al traficului.
Câștigătorul licitației a fost o asociere între companiile Swarco Traffic Romania și Global Tech Xper, aceasta din urmă fiind responsabilă de integrarea tehnologică. Valoarea totală a acordului semnat a fost de 5,2 milioane de lei, fonduri alocate în mare parte din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Termenii contractuali impuneau montarea unor semafoare la intersecțiile majore, conectate la o infrastructură extinsă de senzori, precum și înființarea unui centru de comanda și control dedicat. Lucrările fizice au demarat în luna mai a anului 2025, iar instalarea efectivă a semnalelor optice a avut loc în septembrie aceluiași an.
Pe parcursul a aproape un an, echipamentele au rulat într-un mod pasiv, afișând doar lumini galbene intermitente, perioadă în care s-a acumulat o bază de date masivă despre comportamentul traficului.
Abia pe 6 octombrie 2026, a fost stabilită data activării definitive a sistemului, moment în care mulți cetățeni își puneau întrebarea de ce s-au cheltuit sume considerabile pentru dispozitive care, timp de tot anul anterior, semnalau doar cu un semn de atenție standard.
Debate publică a fost alimentată de criticile adresate conceptului de a semaforiza sensuri giratorii, elemente care prin natura lor au fost proiectate pentru a fluidiza circulația. Oponentii argumentau că suprapunerea a două metode distincte de gestionare a fluxului vehicular crează o contradicție logică. În Pe baza acestor analize, parametrii algoritmului au fost ajustați, iar diverse scenarii de simulare au fost rulate pentru a anticipa comportamentul sistemului.
Totuși, Poliția Locală din Sibiu had emis un aviz favorabil, dar condiționat, pentru instalarea tehnologiei.
În ziua debutului, autoritățile au anunțat că polițiștii vor supraveghea situatia fără a intervi direct în dirijarea manuală a traficului, pentru a nu perturba calibrarea automată a senzorilor și a programelor.
Realitatea a demonstrat însă că așteptările nu s-au materializat. Explicația oferită de administrație este că șoferii nu au respectat corect traseele indicate, încadrându-se greșit în benzi. Ca urmare, s-a decis recalibrarea întregii instalații, proces care va începe abia după refacerea marcajelor de pe carosabil.
Șoferii sunt furioși după experiența dezastroasă din Sibiu!
Modificarea principală vizează transformarea liniilor întrerupte în linii continue, măsura menită să împiedice schimbarea benzii în interiorul rotunjitei.
Un aspect crucial este faptul că Primăria nu renunță la proiect, ci intenționează să îl optimizeze.
În termen de o săptămână, inginerii și tehnicianii de la firma Swarco vor realiza un nou test de trafic, folosind noile configurații ale drumului. Analiza va viza imagini și datele înregistrate în timpul probei, pentru a identifica punctele exacte de congestie, fluxurile blocate și necesarul de ajustări.
Modificările vizate includ timpii de funcționare a semafoarelor, reconfigurarea marcajelor rutiere în intersecții și preajacente, actualizarea indicatoarelor, reorganizarea circulației la accesul și ieșirea de pe strada C.
Noica, precum și îmbunătățirea coordonării fluxurilor între nodurile de intersecție.
Controversele din rândul cetățenilor au fost profunde, șoferii fiind nemulțumiți de experiența trăită. Dezbaterile tehnice au scos în evidență existența a două abordări distincte în managementul semaforizării rotunjiilor, conform documentației internaționale de mobilitate urbană.
Prima metodă, considerată mai puțin invazivă, vizează „dozarea” traficului, eliminând fluxurile dominante care blochează accesul vehiculelor venite din direcții secundare.
În acest scenariu, semafoarele sunt plasate în amonte, la o distanță optimă, pentru a reține temporar mașinile de pe arterele aglomerate, permițând sensului giratoriu să își păstreze funcționarea naturală, bazată pe prioritatea de stânga.
A doua variantă presupune o semaforizare completă a rotunjitei, în care semnalele optice controlează atât accesul, cât și deplasarea în interiorul structurii. Această soluție este rezervată de regulă intersecțiilor de mari dimensiuni, acolo unde diametrul rotunjitei permite separarea intersecțiilor interne. Conform „Ghidului pentru Giratorii Semnalizate” publicat de autoritățile australiene, spațiul disponibil între punctele de stop este vital, iar coordonarea trebuie să fie extrem de precisă pentru a evita formarea de blocaje.
Problemele frecvente într-o astfel de intersecție semaforizată, identificate în ghidurile rutiere globale, includ umplerea spațiului interior al sensului atunci când dimensiunile sunt mici și traficul este intens. Mașinile oprite la un semafor intern ocupă traseul până la ieșirea sau intrarea anterioară, împiedicând manevrele celorlalte vehicule, propagându-se blocarea la nivelul întregii intersecții.
Pierderea de timp la fiecare oprire reduce capacitatea de tranzitare, iar intervalele dintre fazele semaforului tind să crească durata prezenței în intersecție, nu să o reducă, conform „Signal Controlled Roundabouts” din Marea Britanie, țara care a popularizat acest tip de nod rutier.
În plus, conexiunile cu rețeaua de drumuri secundare pot genera aglomerații suplimentare. Dacă fluxul având prioritate verde nu poate avansa din cauza congestiei pe drumurile secundare, acesta nu eliberează spațiul pentru alte categorii de vehicule, conform „Guidelines for the Analysis of Roundabout Metering Signals”.
Un alt factor critic este organizarea inadecvată a benzilor și a traiectoriilor, schimbările de bandă în interiorul sensului reducând capacitatea de trecere. Toate manualele de trafic subliniază necesitatea măsurării detaliate a traficului pe benzi și direcții, nu doar a numărătoarei totale a vehiculelor care traversează intersecția.