Cum afectează seceta și ciberatacurile sistemul energetic din România?
Schimbările climatice și amenințările cibernetice sunt astăzi cele mai serioase provocări pentru infrastructura energetică națională, afectând semnificativ stabilitatea și continuitatea furnizării de energie în România.
Anul 2026 se profilează ca unul dintre cei mai încălziți înregistrați în istoria țării, un fenomen ce intensifică presiunea asupra resurselor naturale și asupra sistemelor de producție, transport și distribuție a energiei electrică.
Seceta prolongată și nivelurile alarmant scăzute ale fluviului Dunăre au dus la oprirea temporară a Centralei nucleare de la Cernavodă, o unitate esențială în bilanțul național de energie, reducând semnificativ capacitatea de producție în momentul în care consumul ridicat, datorită temperaturilor extreme, solicită rețeaua la limita capacităților sale.
Conferința națională RO 3.0, desfășurată sub titlul „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice. Cum protejăm producția, rețelele și consumatorii”, a reunis experți, autorități și reprezentanți ai sectorului pentru a analiza vulnerabilitățile actuale și pentru a propune soluții în fața amenințărelor compuse.
Organisată de Antena 3 CNN, întâlnirea a evidențiat dublul risc: pe o parte, efectele degradării mediului care afectează direct sursele de energie renovabilă și nucleară; pe alta, creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică dirigate împotriva infrastructurii critice.
Specialistii au subliniat că atacurile cibernetice nu sunt mai doar teoretice, ci au devenit o realitate frecventă, cu actori statali și ne-statali implicați în campanii direcționate spre destabilizarea sistemelor de comandă și control, rețelele de transport și platformele de gestionare a consumului.
Datele prezentate de experți au arătat o tendință alarmantă în domeniul securității cibernetice aplicată energeticii. În anul 2024 au fost identificate 1.600 de vulnerabilități în echipamentele utilizate predominant în rețelele de transport, postele de transformare și sistemele de monitorizare a producției.
Un an mai târziu, în 2025, acest număr a crescut la 2.400, indicând o creștere de 50 procent în doar douăzeci și patru de luni. Aceste vulnerabilități includ flaw-uri în software-urile vechi, lipsa de actualizări de securitate, configurări incorecte și insuficiența de segregare a rețelelor operationale de cele administrative.
Cât de vulnerabilă este infrastructura energetică la atacuri cibernetice?
Experții au avertizat că exploatarea unor asemenea slăbiciuni poate duce la oprirea neplanificată a substațiilor, manipularea datelor de consum sau chiar la declanșarea de protecții în rețea, efecte ce pot avea efect în lanț pe întregul sistem.
În cadrul aceluiași eveniment, Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național, a oferit o perspectivă echilibrată, recunoscând dificultățile perioadei, dar transmitând încredere în capacitatea sistemului de a menține stabilitatea. A subliniat că, deși luna septembrie a fost marcată de condiții meteo dificile – cu unitățile nucleare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunărei și cu temperaturile extreme care au crescut cererea la vârful de sarcina – rețeaua a funcționat în parametrii de siguranță, fără incidente majore.
A garanat că nu există risc de rupture totale a furnizării în perioada menționată, datorită eforturilor de bilanțare și la utilizarea resurselor alternative, inclusiv centralele termice și importurile în cadrul pieței regionale.
Ivan a dezvoltat și unele dintre măsurile proactive luate pentru a atenua impactul consumului ridicat în orele de vârf. Printre acestea au fost campanii de conștientizare publică care au încurajat cetățenii să reducă voluntar consumul de energie electrică seara, în special între orele 18:00 și 22:00, când solicitarea rețelei ajunge la niveluri maximale.
A menționat că aceste apeluri au avut efect measurable: au fost zile în care scăderea voluntară a consumului a ajuns la aproximativ 300 MW, o cantitate echivalentă cu producția unei mici centrale termice sau cu necesarul de energie al unei orașe de medie dimensiune.
A subliniat că obiectivul nu este restricționarea, ci promovarea unui comportament responsabil și anticipativ, în care economiza energia devine o practică comună, nu o măsură de urgență.
Referitor la stare actuală a Centralei nucleare de la Cernavodă, Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a clarificat că repornirea unităților nu este prevedată în imediat. A explicat că, cel puțin pentru următorzele zece zile, ambele reactoare vor rămâne oprite, datorită nivelului critic scăzut al fluviului Dunăre, care nu asigură debitul necesar pentru sistemele de răcire.
A adăugat că, deși equipes tehnice lucrează la menținerea unităților în stare de gata să pornească, nu există o dată fermă pentru redeschidere, deoarece dependența de condițiile hidrologice rămâne incertă.
Autoritățile fluviale din zona Galați efectuează lucrări de dragare în sectorul Cernavodă în încercarea de a îmbunătăți canalul și de a facilita scurgerea, dar prognosticii rămân reservați, fără semne evidente de creștere a nivelului apărei în apropiere.