Ce a reacționat ministrul interimar al Mediului la raport?
Scandalul la Administrația Națională de Meteorologie a prins proporții majore, revelând o serie de irregulatități grave legate de un proiect costisitor care, deși finalizat pe hârtie, nu a putut funcționa nici măcar trei ani după terminarea lucrărilor. Acesta, cunoscut sub denumirea de Centru Agrometeorologic, a fost conceput pentru a oferi sprijin tehnic și scientific fermierilor prin monitorizarea continuă a fenomenelor meteorologice și prin emisie de avertizări timpurii în fața riscurilor climatice, inclusiv seceta.
În schimb, malgré investițiile majace, instalația a rămas închisă și neutilizată, transformându-se într-un simbol al neeficienciei și posibilelor malversări cu fonduri publice.
Conform informațiilor publicate de correspondenti ai postului Pro TV și confirmate de rapoartele corpului de control al Ministerului Mediului, valoarea totală a investiției în acest centru a depășit suma de 27,3 milioane de lei, cifră acordată inițial prin finanțare din fonduri europene. Totuși, în cursul implementării proiectului, conducerea ANM a solicitat și obținut o majorare suplimentară a bugetului, de aproximativ 1,5 milioane de lei, fără ca până în prezent să poată fi prezentate documente justificative pentru această creștere.
Această lipsă de justificare a ridicat semne serioase de îngrijorare la nivelul autorităților de audit, care au considerat că poate fi vorba de o modificare nejustificată și potențial illegala a costului contractului.
Mai mult decât atât, investigațiile au dus la lumină achiziții nejustificate efectuate prin intermediul cardurilor bancare asociate conturilor instituției. Pe baza rapoartelor de mediu, au fost identificate cinci carduri folosite pentru achiziții de bunuri de lux, printre care haine de marque, accesorii elegante, parfumuri scumpe, produse cosmetice de calitate premium și obiecte decorative, toate plătite din bugetul public al ANM.
Aceste tranzacții, efectuate în perioade în care centruului i-l lipsa orice funcționalitate operativă, au fost calificat de inspectori ca fiind în blată contradicție cu scopul pentru care au fost alocate fondurile – nameley sprijinirea agriculturii prin instrumente meteorologice de precizie.
Într-o declarație publicată pe rețelele de socializare, directorul ANM la acel moment, Elena Mateescu, a încercat să se defendă prin menționarea că nu a făcut niciun utilizare personală a cardului instituțional, care, conform declarației sale, a fost „inactiv de la emitere”. De asemenea, a negat responsabilitatea pentru orice aprobare a achizițiilor menționate în raport, sugerând că aceste operațiuni au putut avea loc fără cunoștința sau acordul ei.
De ce nu a funcționat proiectul de la 2023?
Totuși, aceleași declarații au fost contrapuse de alte elemente din dosar, inclusiv afirmația că, special pentru echiparea acestui centru, a fost achiziționată mobilă de birou în valoare de peste un milion și jumătate de lei – un detaliu care a surprins observatorii dat fiind lipsa totală de utilizare a spațiilor echipate.
Deși proiectul ar fi trebuit să fie functional începând cu anul 2023, conform planurilor inițiale, starea reală a instalării în luna iulie a anului curent a confirmat că tot eram nefuncțional. Nu numai că nu producă date meteorologice utile pentru fermieri, ci nici măcar sistemele de senzori, posturile meteo automate sau platformele de analiză nu au fost pornite sau calibrate corespunzător.
Această situație a generat frustrație în mediul agricol, care aștepta cu interes aceste informații pentru a adapta practicile de cultură la riscurile crescute de seceta, înundații sau gelivuri de primăvară – fenomene care au devenit mai frecvente și mai severe în ultimii ani din cauza schimbărilor climatice.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat cu gravitate la descoperirile raportului, declarând că există dovezi clare de un „dezmat” al banului public, care nu s-a restricționat doar la neeficiencă, ci a dus posibil la obținerea de beneficii personale de către unele persoane afiliate instituției. A mai adăugat că rapoartele de control au evidențiat și alte tipuri de nereguli, inclusiv privind procedurile de angajare, sugerând că pot fi violated legile privind transparenta și egalitatea de șanse în recrutarea personalului.
Ministrul a anunțat că vor fi analizate opțiuni juridice pentru a face responsabilii cei vinovați și pentru a recupera fondurile eventual misdirectate.
De asemenea, a fost révélat că, în luna august a anului în curs, una dintre persoanele asociate ANM a depus o plângere la poliție privind unele dintre aceste fapte, acțiune care a fost ulterior confirmată și de către ministrul Mediului, care a declarat că a fost informat despre această notificare în momentul în corpul de control al ministerului era deja activ și efectua verificări pe loc. Acest detail sugerează că alarmile au provenit, în parte, din interiorul próprio instituției, prin intermediul unor angajați care au ales să semnaleze problemele prin canalele de integritate, în loc să tăcea.
În final, cazul Centrului Agrometeorologic rămâne o lecție dură despre cum bani publici, destinati dezvoltării rurale și adaptării la schimbările climatice, pot fi absorbiți de neeficiencă, lipsă de control și, posibil, de intenții mai puțin noble.