Cum s-a inversat balanța demografică a României?
Peisajul demografic al României a suferit o schimbare majoră, țara reușind să atragă, pe parcursul anului 2025, un surplus de peste 100.000 de rezidenți noi. Această inversare a tendinței istorice, în care fenomenul emigrației predomina asupra imigrației, marchează un punct de cotitură esențial.
Conform datelor publicate de Profit. ro, această evoluție favorabilă vine din întoarcerea acasă a cetățenilor români și din relaxarea politicilor privind forța de muncă din străinătate.
Ce rol au jucat muncitorii din afara Uniunii Europene?
Statistica oficială pentru 2025 arată că 307.592 de persoane și-au stabilit reședința în România pentru mai mult de 12 luni, în timp ce 205.343 au ales calea plecării. Rezultatul este un sold migrator pozitiv de exact 102.249 de persoane, cifre care îi includ atât pe români, cât și pe cetățenii străini mutați pe termen lung.
Un moment definitoriu a fost anul 2022, când autoritățile au decis să majoreze plafonul anual pentru angajații din afara UE la 100.000 de locuri de muncă. Pentru a înțelege amploarea saltului, este suficient să privim înapoi spre 2018, când cota maximă era de doar 22.000. Pragul generos a fost menținut constant în 2023, 2024 și 2025. Cererea susținută din partea angajatorilor arată că recrutarea internațională a devenit vitală pentru multe companii locale.
Datele Eurostat pentru 2024 subliniază însă că succesul nu se datorează exclusiv străinilor: 64,5% din fluxul de imigranți a fost reprezentat de români care s-au întors în țară, iar 35,5% de cetățeni străini. În august 2024, circa 140.000 de cetățeni din țări terțe aveau contracte active, un trend consolidat în 2025. În Capitală, Inspectoratul General pentru Imigrări a monitorizat peste 102.000 de străini, în special din Nepal, Turcia și Sri Lanka.
Cât de stabilă este această tendință pozitivă?
Tranzitia spre un sold migrator pozitiv a început efectiv în 2022, cu un plus de 90.713 persoane. Au urmat 84.847 de persoane în 2023 și 71.347 în 2024. Depășirea pragului de 100.000 în 2025 confirmă că acest proces s-a consolidat.
Totuși, aceste cifre nu rezolvă automat problemele structurale ale țării. Soldul migrator reflectă doar balanța între intrări și ieșiri, fiind diferit de sporul natural, care ia în calcul natalitatea și mortalitatea. Chiar dacă România atrage mai mulți oameni decât pierde prin migrație, provocări majore precum îmbătrânirea populației și declinul demografic rămân de actualitate.