Ce prevede articolul 389, alineatul 2 din Codul Civil?
Dreptul la suport financiar persistă și după dizolvarea căsniei: ghidul complet pentru cererea pensiei
Contrar opiniei răspândite în societate, semnul punerii pe hârtie a actului de divorț nu marchează neapărat dispariția tuturor legăturilor economice dintre partenerii care au fost cândva căsătoriți. Legislația românească, prin dispozițiile Codului Civil, recunoaște existența unor obligații financiare care pot supraviețui desfacerea căsniei, permițând unui fost soț aflat într-o situație vulnerabilă să solicite asistență materială de la celălalt.
Această posibilitate este condiționată însă de factori precum momentul apariției incapacității de muncă sau de gradul de vinovăție în procesul divorțului.
Avocatul Radu Pavel, coordonatorul Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, a detaliat mecanismele juridice prin care se activează acest drept. El subliniază importanța analizei riguroase a circumstanțelor personale și financiare ale ambelor părți implicate în disputele post-divorț.
Conform articolului 389, alineatul 2 din Codul Civil, un partener divorțat poate pretinde o sumă lunară de întreținere dacă se află într-o stare de nevoie generată de o incapacitate de a lucra. Această incapacitate trebuie să fi fost prezentă anterior căsătoriei sau să fi apărut în timpul acesteia.
Legea extinde acest cadru temporal, recunoscând dreptul la pensie și în cazul în care incapacitatea survine în primele 12 luni de la data divorțului, cu condiția ca aceasta să fie legată direct de împrejurările vieții conjugale.
Totuși, nu este vorba despre un drept automat; solicitantul trebuie să dovedească atât nevoia sa financiară, cât și cauza care o determină. Simultaneu, instanța va evalua capacitatea de plată a fostului soț de la care se cere suma.
Există nuanțe critice legate de vina în divorț.
Ce factori ia în considerare instanța la acordarea suportului financiar?
Dacă despărțirea a fost pronunțată exclusiv din culpa unuia dintre soți, acea persoană își pierde dreptul la întreținere după expirarea unui an de la data desfacerei căsătoriei.
Mai mult, obligația de plată încetează imediat dacă persoana beneficiară se recăsătorește.
Calculul cuantumului nu este rigid, ci se ajustează în funcție de venitul net al persoanei obligate la plată și de nevoia reală a solicitantului.
Punctul maxim de referință este o pătrime din venitul net.
În situația în care există și copii minori aflați în grijă celuilalt partener, se aplică o plafonare cumulativă: suma destinată fostului soț, adunată cu pensia pentru copii, nu poate depăși jumătate din venitul net al celui care plătește.
Instanța va lua în considerare nu doar veniturile curente, ci și patrimoniul și celelalte angajamente financiare ale persoanei obligate. De regulă, obligația se îndeplinește prin asigurarea directă a necesităților de viață, dar în lipsa unui acord voluntar, judecătorul de la instanța de tutelă va stabili o sumă fixă în bani, de plată periodică.
Dreptul la întreținere nu este exclusiv al foștilor soți. Articolul 516 din Codul Civil extinde această obligație și între rudele din linie dreaptă, frați și surori, precum și în cazurile de adopție. Beneficiarul este, conform articolului 524, persoana aflată în nevoie, care nu se poate susține singură prin munca proprie sau din bunurile sale. O excepție majoră intervine atunci când solicitantul s-a comportat grav, contrar legii sau bunelor moravuri, față de persoana obligată la plată, caz în care dreptul său poate fi respins.
„Analiza pensiei de întreținere între foștii soți necesită o examinare atentă, având în vedere starea de nevoie, capacitatea de muncă și resursele financiare disponibile pentru fiecare parte,” a afirmat Radu Pavel, reprezentând poziția profesională a cabinetului său.