Activitățile remediale sunt esențiale!
Mihai Dimian, actualul ministru interimar al Educației, a semnalat recent o problemă gravă în sistemul de învățământ românesc, susținând că aproximativ jumătate dintre elevii din țară nu posedă un nivel adecvat de competențe în matematică și limba română. Această constatare a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Radio Iași, unde oficialul a analizat datele rezultate din Evaluarea Națională. Conform declarațiilor sale, deficitul de cunoștințe fundamentale afectează un număr semnificativ de tineri, ceea ce ridică semnale de alarmă privind calitatea pregătirii academice.
Situația nu se limitează doar la lipsa cunoștințelor teoretice.
Dimian a punctat faptul că, chiar și în cazul elevilor care au asimilat materia necesară, apar dificultăți majore atunci când aceștia încearcă să aplice aceste informații în contexte practice.
Înainte de a putea aplica ceva, trebuie mai întâi să-l cunoști.
Totuși, ce relevă Evaluarea Națională este că, în domeniul matematicii, aproape jumătate dintre elevii României, iar în cazul limbii și literaturii române, tot aproximativ jumătate, nu au această stăpânire de bază, a explicat ministrul.
Această observație subliniază un decalaj critic între teorie și practică în procesul educativ.
În contextul actual, rata analfabetismului funcțional a atins un prag de circa 50% în România.
Acest indicator sugerează că peste jumătate dintre elevii români nu stăpânesc matematica la nivel de bază, o concluzie susținută și de rezultatele testelor PISA din anul 2025.
Aceste date confirmă necesitatea unei reforme profunde a modului în care sunt predate materiile esențiale.
Ministrul a insistat asupra ideii că școala trebuie să își reorienteze atenția spre dezvoltarea competențelor practice și spre pregătirea elevilor pentru profesii care abia se vor contura în viitor. „Nu pregătim elevii pentru cerințele de azi, ci pentru realitatea de peste cinci până la zece ani, moment în care aceștia vor intra pe piața muncii”, a subliniat Dimian.
Absenteismul ridicat explică rezultatele slabe?
Această perspectivă pe termen lung impune o schimbare de paradigmă în curricula școlară.
Printre principalele cauze care generează aceste rezultate slabe, Dimian a identificat absenteismul ridicat, lipsa motivației intrinseci a unor elevi și problemele cronice legate de acoperirea posturilor didactice. Pentru a remedia aceste aspecte, el a pledat pentru o adaptare a programelor școlare, incluzând mai multe exerciții practice, exemple luate din viața cotidiană și activități bazate pe tehnologii digitale.
Un alt aspect important menționat de ministrul interimar vizează creșterea exigențelor față de cadrele didactice.
Dimian a oferit un exemplu concret: există cazuri în care elevi care au obținut note de cinci la matematică în gimnaziu scad brusc la note de doi sau trei la Evaluarea Națională.
În opinia sa, colaborarea strânsă dintre școală și familie este esențială pentru a stimula elevii să aprofundeze studiile.
Importanța activităților remediale a fost, de asemenea, subliniată. Acestea ar trebui să fie direcționate în mod specific către elevii care au cu adevărat nevoie de sprijin suplimentar.
Ministrul a sugerat că astfel de intervenții pot fi realizate prin organizarea de ore suplimentare, prin integrarea lor în norma de predare a profesorilor sau prin angajarea de personal didactic suplimentar.
O modificare structurală vizată privește modul de evaluare și admiterea la liceu. Dimian consideră că rezultatele examenelor ar trebui să reflecte mai fidel profilul și interesele individuale ale elevului. El a ilustrat această idee cu exemplul unui elev pasionat de științe, care ar putea fi blocat în alegerea profilului dorit din cauza unei note mai mici la limba română, sau al unui elev interesat de istorie și geografie, dar care înregistrează un rezultat inferior la matematică.
În plus, Dimian a anunțat inițierea unei analize a programelor școlare și elaborarea unui plan de măsuri care va fi prezentat în perioada imediat următoare. Direcțiile propuse includ utilizarea mai intensivă a laboratoarelor de știință și a celor inteligente, precum și transformarea activităților din „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” în exerciții mai practice și ancorate în realitate.
Aceste declarații survin într-un moment în care rezultatele PISA 2025 au zguduit modelele educaționale din Europa, arătând că, în unele țări, aproape un adolescent din trei nu mai deține competențele de bază necesare.