De ce macara romaneasca bate brațele robotice?
O macară românească, unică în felul ei, își pregătește aterizarea pe Lună în 2030.
Proiectul, dezvoltat de inginerii noștri, a necesită un an și jumătate pentru a ajunge la forma curentă, dar abia acum începe adevărata provocare: versiunea finală va fi de două ori mai mare decât prototipul actual.
Experții subliniază că această soluție bate la cap brațele robotice tradiționale. Poate manipula greutăți de până la o tonă consumând mult mai puțină energie.
De ce macara romaneasca bat la cap bratele robotice?
Iulian Juhasz, consultant tehnic, recunoaște însă că e o inițiativă costisitoare: doar faza actuală a costat sute de mii de euro. Sectorul spațial e extrem de competitiv, dar echipa a reușit o performanță rară – a câștigat licitația împotriva giganților Airbus și Thales.
Teodor Stănescu, cercetător la COMOTI, explică mecanismul: macaraua e propulsată de opt motoare electrice.
Trei sunt la bază, două nivelează structura, iar unul controlează gripperul, mecanismul de ridicare. Iulia Tincă adaugă un detaliu crucial: desfășurarea armaturii e mecanică, fără senzori, grație unui sistem de arce. Ea atrage atenția asupra prafului lunar, extrem de fin și adeziv, care poate altera proprietățile termice ale echipamentului.
Spre deosebire de macarele terestre, care folosesc hidraulice și contragreutăți, acest dispozitiv funcționează ca o marionetă, controlat semiautomat chiar și de la sol.
De ce macara romaneasca de pe Luna bate la cap bratele robotice?
Cea mai mare provocare ingenească a fost compactarea ansamblului pentru lansare.
Păstrată într-o cutie mică pe Pământ, macaraua se va extinde gradual pe suprafața lunară într-un interval de una-două ore. Aici va trebui să facă față radiațiilor UV intense, variațiilor termice extreme și prafului fin. Radu Mihalache, directorul COMOTI, anunță că la mijlocul lui septembrie sistemul va fi testat la ESA pentru a demonstra precizia deplasării.
După finalizarea tuturor etapelor, dispozitivul va fi integrat în misiunile Argonaut ale Agenției Spațiale Europene, cu potențialul de a ajunge pe Lună în 2030.