Debitul Dunării e sub jumătate din medie: ce se întâmplă cu apa?
Dunărea se confruntă cu un deficit hidric sever, iar veștile despre o ușoară ameliorare nu reușesc să mascheze realitatea îngrijorătoare: apele sunt mult sub pragul normal pentru luna septembrie. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), fluxul la intrarea în țară va urca până la 1.550 m³/s până pe 19 septembrie. Cifra sună optimist doar la prima vedere, fiind alarmant de mică dacă o comparăm cu media multianuală a lunii, care atinge 3.800 m³/s. La Baziaș, punctul critic de monitorizare, debitul va stagna inițial la 1.250 m³/s, urmând o creștere lentă până la valoarea menționată.
În aval de Porțile de Fier, experții anticipează o scădere temporară a volumelor, urmată de o revenire pe sectorul Gruia–Călărași, în timp ce cursul Dunării între Cernavodă și Tulcea rămâne relativ stabil. La nivel național, hidrologii avertizează că râurile din est ar putea înregistra creșteri temporare duminică, pe fondul precipitațiilor prognozate, însă acestea vor fi urmate rapid de o retragere a nivelurilor.
Ploile torențiale ar putea, de asemenea, să genereze fluctuații imprevizibile pe cursurile de apă mai mici din zonele montane.
Această secetă hidrologică pune o presiune constantă pe Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Această secetă hidrologică pune o presiune constantă pe Centrala Nucleară de la Cernavodă
Deoarece nivelul scăzut al fluviului poate afecta eficiența sistemelor de răcire, autoritățile monitorizează strict parametrii de siguranță.
Centrala este în prezent oprită, iar premierul interimar, Ilie Bolojan, a precizat că o eventuală repornire a unităților ar putea avea loc abia spre finalul lunii, în funcție de cum va evolua nivelul resurselor de apă.
Nici sectorul transporturilor fluviale nu scapă de probleme. Logistica mărfurilor și operarea portuară sunt serios perturbate, iar pentru a preveni eroziunea albiei, au fost impuse restricții de viteză pentru ambarcațiuni. Totodată, echipele care lucrează pe maluri trebuie să fie extrem de prudente, deoarece retragerea apelor a lăsat expuse fundațiile unor structuri, creând zone de risc. Gestionarea acestui deficit rămâne o provocare majoră, deciziile oficiale fiind strâns legate de prognozele meteo din perioada următoare.