Judecătoria Cluj-Napoca este instanța care a sesizat CCR
Curtea Constituțională analizează un caz inedit privind procedura de executare silită
Un dosar nou-nouț, înregistrat sub numărul 4701D/2026, a ajuns pe masa judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) la data de 9 iulie 2026.
Obiectul examinării îl constituie articolul 654 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, o dispoziție legală ce abordează conexarea executărilor silite.
Această inițiativă legislativă, denumită „Cauza Matei Ionela Maria”, marchează o premieră, fiind prima dată când acest text de lege este supus controlului de constituționalitate, conform datelor disponibile în motorul de căutare al CCR.
Judecătoria Cluj-Napoca este instanța care a sesizat CCR. Articolul 654 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, intitulat „Competența. Conexarea executărilor”, prevede următoarele: „Când, privitor la aceleași bunuri, se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătorești diferiți, instanța de executare în circumscripția căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.”
Referințe Constituționale relevante
Pentru a evalua conformitatea acestei prevederi legale cu Legea Fundamentală, CCR va analiza excepția de neconstituționalitate prin prisma mai multor articole din Constituție. Acestea includ:
Articolul 1 alineatul (5), care stipulează că În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Articolul 16 alineatul (1), ce garantează Egalitatea în drepturi
Articolul 16 alineatul (1), ce garantează Egalitatea în drepturi, afirmând că Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Articolul 21, care consacră Accesul liber la justiție.
Acesta prevede că Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime (alineatul 1), că Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept (alineatul 2) și că Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil (alineatul 3).
Articolul 44 alineatul (1), care protejează Dreptul de proprietate privată, menționând că Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.
Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Articolul 53 alineatul (1), referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Acesta indică faptul că Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Avocatul Andrei Alexandru Marcu subliniază importanța transparenței, felicitând Judecătoria Cluj-Napoca pentru că a inclus pe pagina online a dosarului toate dispozițiile constituționale relevante pentru controlul de constituționalitate. Această practică este esențială pentru buna desfășurare a procesului juridic și pentru informarea corectă a publicului. Hotărârea CCR în acest caz va avea implicații semnificative pentru practica executărilor silite în România.